• Organizarea și funcționarea
• Liturgica Sinagogală

Cultul Mozaic este definit frecvent ca având la bază învăţătura celor “3 T”: Tora, Tanah, Talmud. Distrugerea ultimului Templu din Ierusalim şi a Statului, a schimbat paradigma tradiţională a dualităţii puterii lumeşti aliată cu cea religioasă, în literatura de specialitate fiind consacrată sintagma conform căreia evreii ar fi trebuit, „să lupte într-un picior”, instituţia religioasă cumulând toate atribuţiile şi realizând interfaţa Diasporei cu societatea în care se găsea. De aceea componenta religioasă în Iudaism şi este atât de puternică.

Cultul Mozaic din România, îmbrătişat de evreii de pe aceste meleaguri ar data de prin secolul al XVI-lea (după unii, chiar din antichitatea daca-romană), reprezintând o realitate cert institutionalizată, inclusiv in raport cu autoritatea ţărilor române, înca din secolul al XVIII-lea (aşa-numita hahambaşie, cu reşedinţa la Iaşi, şi având în jurisdicţia sa evreii din ambele principate, durând până la jumătatea secolului al XIX-lea). Din a doua jumătate a secolului XIX, comunităţile evreilor conduse de epitropi ar fi fost cele care ctitoreau sinagogi, băi rituale, cimitire ş.a., precum şi aşezăminte cultural.

The Mosaic Cult is often defined as a cult based on the doctrine of the "3 T": Torah, Tanah, Talmud. The destruction of the Temple in Jerusalem and of the State changed the traditional paradigm of the duality of worldly power asociated with the religion, beeing well-known the idea that Jews should have, "to fight on one leg", the religious institution cumulating all tasks and providing the interface of the Diaspora with the country in which it was set. That is why in Judaism the religious component is so strong.

In Romania, the Mosaic Cult is present begining with the XVI century or even, according to some, from the Roman antiquity. It effectively represents an institutional reality, including in relation to the authority of the Romanian countries since the eighteenth century. In the second half of the nineteenth century, Jewish communities were led by the trustees who founded synagogues, ritual baths, cemeteries and cultural establishments.

Bibliografie:

• xxx, CONGRESUL al II-lea al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – SINTEZA RAPORTULUI GENERAL privind activitatea F.C.E.R., în perioada septembrie 2005 – iunie 2010, LUAH-5771 Calendar 2010-2011, Supliment al revistei REALITATEA EVREIASCA, ISSN 1223-7736;
• VAINER, Aurel, SA FIM INSCRISI IN CARTEA VIETII! MESAJUL DE ROS HASANA 5771, LUAH-5771 Calendar 2010-2011, Supliment al revistei REALITATEA EVREIASCA, ISSN 1223-7736;
• STREJA, Aristide, SCHWARZ, Lucian, Sinagogi din România, Editura Hasefer a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Bucureşti, 1996, 196 pagini, numeroase ilustraţii alb-negru şi color, hărţi, planuri de situaţie şi tabele;
• MOLDOVAN, Mircea, SINAGOGA: ARHITECTURĂ A MONOTEISMULUI, Editura Paideia, Bucureşti, 2003, 262 pag., ISBN 973-596-140-7;

Autor: prof. dr. arh. Mircea Sergiu Moldovan.