Valorificarea patrimoniului evreiesc prin construcție nouă

Patrimoniul cultural evreiesc are o altă relevanță în contextul demersurilor comunitare de recunoașterea rădăcinilor iudeocreștine ale Europei.

Logic ar fi ca Balfour să se fi exprimată, atât de britanic în contextul celebrei Declarații, cum că: am avea cu toții cei din zilele noastre o mare datorie față de evrei și de care ne-am fi achitat foarte prost.

Dacă am încerca să ne imaginăm lumea actuală fără consecințele aportului evreiesc rezultatele ar fi fantastice. Una dintre primele scrieri science-fiction, citată în antologiile de profil, relatează despre un călător în timp care ajuns în toiul bătăliei de la Waterloo ucide un ostaș și dispare instantaneu întrucât era tocmai descendentul acestuia. Un antisemitism consecvent nu poate avea drept ultimă consecință obligatorie decât și distrugerea creștinismului (după cum se pare că a schițat demonstrativ deja istoria). Să ne imaginăm acum, din nou, o astfel de lume și să judecăm în cunoștință de cauză.

Pe de altă parte, să nu uităm, purtați pe aripile entuziasmului specific in general neofiților și adus la paroxism de sincretismul contemporan, că se pare că natura și numărul preceptelor și interdicțiilor face ca să fie greu nu numai să fii evreu ci și să înveți într-adevăr de la ei (dacă nu plătești prețul integral al “Legământului” și există o anume unanimitate în a asocia succesul întreprinderii apostolului Paul cu ușurarea de către el a “jugului Torei”), cum ne recomanda recent o personalitate de a noastră (care ignora exemplul semnificațiilor atât de diferite, de exemplu, ale Anului Nou din iudaism și din alte religii și numeroasele servituți ale condiției de evreu), și cred că din aceleași motive (și nu din considerente personale sau de deschidere de către noi a unui domeniu în afara expertizei comune a elitelor specifice) discursul nostru nu a întrunit întotdeauna unanimitatea intimă a celor care l-au receptat.

Pe de altă parte, avem impresia că resortul acestei lumi iudaice și speranța împotriva entropiei ideatice rezidă tocmai în dualitate și pendularea milenară între individualitate specifică și extrema deschidere spre exterior. Acestea se coroborează cu o viziune deja tradițională (să cităm, pentru aria transilvană, numai pe Sfântul Ștefan care enunța că minoritățile ar fi bogăția oricărui stat…).

Valorificarea patrimoniului evreiesc prin construcție nouă — Mircea Moldovan

The Hebrew cultural heritage has a different relevance in the context of community approaches to recognize the roots of Europe’s Christian Jewish roots.

Logic is that Balfour should have expressed himself so British in the context of the famous Statement, such as: nowadays we all have a great debt to the Hebrews and we have paid very poorly.

If we would try to imagine today’s world without the consequences of the Hebrew input the results would be fantastic. One on the first science-fiction writings, extracted in the profile anthologies, tells about a time traveler that once he arrived in the middle of the Battle of Waterloo, kills a soldier and then he suddenly vanishes in the thin air because he was the descendent of the soldier. A consequent anti-Semitism can only have as a last binding consequence also the destruction of Christianity (as it seems that history already sketched a demonstration of it). Let us now imagine, again, such a world and judge this knowingly.

Heritage Hebrew In Romania — Mircea Moldovan

Proiecte an IV FAU-UTCN Sinteze de proiectare

Ghid informativ de proiectare pentru refunctionalizarea spatiilor unor sinagogi, care nu mai sunt in folosinta ca atare

ANUL IV - Prof. dr. arh. Mircea MOLDOVAN

Datorită specificului său, arhitectura nu a fost treptizată prin procesul Bologna ci are masteratul încorporat, acestuia coraspunzându-i oarecum anii IV și V din curricula școlilor de arhitectură din România, ceea ce se vede și din faptul că Disciplina Proiectare din anii I, II și III devine Sinteze de Proiectare în anii IV și V.

Pe de altă parte, arealului românesc îi este oarecum proprie și o anumită pendulare succesivă între atitudini extreme, în domeniul învățământului de arhitectură acestea fiind: o bună apropriere a abilităților necesare unei înserări profesionale din momentul absolvirii sau o perenitate virtuală care să asigure conceptul, regenerarea corespunzătoare succesiunii viitoare a curentelor arhitecturale și capacități teoretizante și de cercetare științifică.

ANUL IV - Prof. dr. arh. Mircea MOLDOVAN

Centru Cultural Str. Barițiu Cluj-Napoca

A. CONSIDERAȚII GENERALE.

După 1990, centrul istoric municipiului a atras atenția investitorilor iar strada Barițiu a fost unul din locurile în care s-au implementat mai multe obiecte arhitecturale, mai mult sau mai puțin discutabile în acest context. Presiunea rămâne în continuare considerabilă întrucât dezechilibrele sunt vizibile cu ochiul liber și pot constitui alibi pentru noi intervenții.

Pentru a nu se repeta demolarea sinagogii Poale Tedec, așa cum s-a petrecut cu ocazia celei existente pe actuala Casă de Modă, zona acesteia ar trebui să facă obiectul unei reflexii responsabile și calificate iar cadrul universitar pare a fi cel mai indicat pentru aceasta.

B. ELEMENTE DE TEMĂ:

Sinagoga este mărturie a modului de organizare al comunităților mozaice ortodoxe din prima jumătate a secolului XX: o clădire de cult amplasată într-o incintă cu locuințe și magazine spre stradă, ale căror resurse erau destinate întreținerii și acțiunilor filantropice.

Diminuarea membrilor etniei a dus la desacralizarea lăcașului de cult și decăderea ansamblului. Știind că în lipsa unor funcții viabile restaurarea nu este eficientă în timp, propunem studiului remodelarea zonei cu una din aceste două funcțiuni, la alegerea autorilor:…

Tema de proiectare Centru Cultural Str. Barițiu Cluj-Napoca

• Aboudi Alina, Dobrica Cristina
• Alexandra Rus, Costache Fernando
• Avram Ana Maria, Vancea Ioana
• Balint Rozalia, Gal Orsolya
• Betea Claudia, Hanust Cristian
• Bontea Nica
• Bota Irina, Furtuna Cristina
• Buda Razvan, Cantor Cristian
• Cataraga Casiana Ioana, Vonica Irinina Ioana
• Chiejdau Adina, Oniga Crina
• Ciprian Maier, Daniel Iordate
• Cornea Patricia, Tamas Daniela
• Cupet Oana, Stamca Diana
• Danca Alexandra, Dreghiciu Oana
• Danciu Vlad, Szakacs Istvan
• Elena Petrina_Anca Matas
• Fara nume
• Faur Adrian, Moldovan Dan
• Galos Horatiu, Rus Ioana
• Gheara Adriana, Tamas Simona
• Hangan Sandu, Megyegi Leia
• Iulia Strimbu, Anda Mandras
• Joarza Cristina, Lupu Nicolae
• Koves Andrei, Mart Darius
• Macavei Mihai, Crisan Cristina
• Maria Horea, Jubak Timea
• Matei Mihai, Saplacan Radu
• Micu Adrian, Lois Lucian
• Monica Bocan, Anca Horvath
• Morariu Paul, Roman Bogdan
• Motu Andreea, Pop Adrian Florin
• Muntean Andreea, Muntean Stefana
• Oarga Roxana, Donea Joan
• Pantea Radu, Borsa Iuliu
• Pop Lupu Mihaela, Olteanu Monica
• Radu Big, Vlad Marinescu
• Raluca Zbarcea, Mihai Racu
• Rovnic Bogdan
• Stana Sonia, Vlasin Anca
• Taras Ana-Maria, Gheta Tudor
• Tigarean Lia, Tania, Buta Raluca
• Vlad Sorana, Marcean Roxana
• Voinea Alina, Paun Mihai
• Aleseei Ioana, Maier Ramona Alina
• Barth Erika, Csomortanyi Adela
• Belascu Oana
• Boros Andra, Veres Alexandra
• Brisan Adrian
• Cheregi Madalina, Calinescu Anamaria
• Clain Tiana, Curelariu Ioana
• Coman Ioana, Bonneau Matthias
• Cosma Anamaria, Barb David Ioana Alexandra
• Craciunoiu Stefan Mihaita
• Crina Suteu, Gorgan Vlad
• Domnita Ruxandra, Coman Andreea
• Dragomir Amalia Mihaela
• Drefi Rashed
• Florincuta Laurentiu, Bota Cristina
• Folea Daiana, Moldan Alina
• Gal Gabriela
• Grosariu Stefan
• Gurau Catalin
• Hadar Cristian
• Iernutan Adelina, Novosivschei Mariana
• Jozsa Judit, Fernengel Julianna
• Kurtinecz Paula, Vele Mihaela
• Lehene Adina Iulia
• Lobontiu Alexandra, Musuroia Sonia
• Lukacs Eszter, Rozs Gaspar Tamas
• Matica Serban
• Mesaros Mihaela, Uifalean Laura
• Narita Anda, Hendea Calina
• Neag Tiberiu, Ordog Alexandru
• Pastean Narcis Dan, Gherghel Cristian Ionel
• Perse Stefan, Lupse Mihai
• Pop Patricia, Burcezan Ioana
• Pop Sorin, Campan Lucian
• Prunea Vlad Adrian, Vasile Adriana
• Stan Tudor, Voina Catalina
• Strajer Ionut, Rus Dan Andrei
• Suciu Cristina, Pojan Romana
• Timis Stejara, Galos Diana
• Todasca Raluca, Mihalcea Marina
• Trandafir Sandra, Vonica Mihai
• Vajna Botond, Domahidi Lorand
• Vlas Andrei, Racasan Horia

Centru Cultural-Turistic Str. Mihai Eminescu Turda

A. CONSIDERAŢII GENERALE.

Dupa 1990, municipiului Turda a suferit impactul restructurarii industriale din Romania, frizand statutul de zona defavorizata.

In ultimii ani, prin apropierea de autostrada si anumite aspiratii spre tertiar mizeaza pe turism balnear si cultural. Presiunea ramane in continuare considerabila intrucat dezechilibrele sunt vizibile cu ochiul liber si pot constitui alibi pentru noi interventii.

Pentru a nu se repeta degradarea sinagogilor din alte parti, zona acesteia ar trebui sa faca obiectul unei reflexii responsabile si calificate iar cadrul universitar pare a fi cel mai indicat pentru aceasta.

B. ELEMENTE DE TEMĂ:

Sinagoga este marturie a modului de organizare al comunitatilor mozaice ortodoxe din prima jumatate a secolului XX: o cladire de cult amplasata intr-o incinta cu locuinte si anexe, dar deschisa spre strada, in spatele unei imprejmuiri opace/transparente.

Diminuarea membrilor etniei a dus la decaderea ansamblului. Stiind ca in lipsa unor functii viabile economico-social, restaurarea nu este eficienta in timp, propunem studiului remodelarea zonei cu una din aceste doua functiuni, la alegerea autorilor:…

Tema de proiectare Centru Cultural-Turistic Str. Mihai Eminescu Turda

• Alb Florina, Stan Florin
• Astilean Laura, Pop Monica
• Borsa Sergiu, Maghiar Alexandra
• Bota Todor, Juc Cristina
• Botezatu Paula, Farcasan Sergiu
• Briscan Radu, Vasiliev Carolina
• Bulgaru Oana, Vlasa Ligia
• Bulmaga Cristina, Pascu Raul
• Cacuci Mihai, Dan Roxana
• Cambarov Ludmila
• Ceban Andrei, Jora Alexandru
• Chifor Claudia, Tonca Radu
• Chirila Eduard, Tatar Denisa
• Colda Ciprian, Tomoiaga Ioana
• Crisan Anca, Ghibu Iulia
• Csiby Zsolt
• Damian Iulia, Razvan Poting
• David Andreea, Morarescu Cosmin
• David Iolanda, Gradisteanu Lavinia
• Deak Sala Rebeca, Bogdan Ester
• Drule Adrian, Kovacs Ferenc
• Filip Cristina, Matei Cristina
• Gavrila Adela, Damian Alexandra
• Gavrilas Florin
• Hegedus Noemi, Silimon Andreea
• Iliescu Catalin, Vintila Teodor
• Kadar Andreea, Dan Alin Ursu
• Kallo Frida, Codin Andrei
• Kovendi Agnes, Vass Daniel
• Lascau Adrian, Toader Daniel
• Martin Mihai, Schmidt Mihai
• Moga Mihai, Sdraila Marian
• Molnar Beata
• Muresan Andrei, Vasilescu Liviu
• Nechita Adrian
• Palade Laurentiu, Vlad Oana
• Petre Vlad, Nistor Mihai
• Petrica Adina
• Pop Dora, Stef Bercean Cristina
• Secara Ciprian, Berbecariu Bogdan
• Silaghi Vlad, Turcanu
• Szelei Isabella, Crasnean Diana
• Toda Alexandra, Crisan Simona
• Todericiu Felicia, Muller Vilmos
• Tomescu Voicu, Mihai Anca
• Ujica Andrei, Neagu Tudor
• Donca Mihail
• Grachila Irina, Apostol Alexandru
• Hambasan Bogdan
• Kadar Andreea, Ursu Alin
• Kiss Eva Klara
• Lazar Ioana
• Luca Madalina, Scridon Lucretia
• Mirea Raluca
• Paraian Andreea
• Scurtu Mihaela
• Stoica Alexandru

A modern Jewish Community centre for Oradea — MOLDOVAN Mircea Sergiu, JULEAN Dan-Ionuț (.pdf)

Astazi despre sinagogi – maine poate despre totalitatea patrimoniului arhitectural evreiesc din Romania — Prof. Dr. Mircea MOLDOVAN

Proiecte de diplomă

• Diploma JULEAN Dan-Ionuț

  • Les juifs en Roumanie aux XIXe et XXe siecles : permanences et ruptures
  • Ca si studiu de caz
  • Planse
  • Interioare perspective

• Diploma ORBAN Gyorgy

  • Centru de arta contemporana si reabilitare patrimoniu evreiesc, Cluj Napoca, strada Gh. Baritiu
  • Memoriu de prezentare
  • Planse

Shalom — Documentar TVR Cluj despre Expozitie 20 mai 2012

Proiecte firme

• • Arad - Sinagoga Mare
  • Neamt - Sinagoga Baal Shem Tov
  • Orastie - Sinagoga
  • Timisoara - Sinagoga din Cetate (Demolare)
  • Restaurare Sinagoga Iasi
    

• Reabilitare Centru Istoric Dej

  Plan Situatie Sinagoga