Înapoi la Valorificarea patrimoniului evreiesc prin construcție nouă

Anul IV

Prof. dr. arh. Mircea MOLDOVAN

Datorită specificului său, arhitectura nu a fost treptizată prin procesul Bologna ci are masteratul încorporat, acestuia coraspunzându-i oarecum anii IV și V din curricula școlilor de arhitectură din România, ceea ce se vede și din faptul că Disciplina Proiectare din anii I, II și III devine Sinteze de Proiectare în anii IV și V.

Pe de altă parte, arealului românesc îi este oarecum proprie și o anumită pendulare succesivă între atitudini extreme, în domeniul învățământului de arhitectură acestea fiind: o bună apropriere a abilităților necesare unei înserări profesionale din momentul absolvirii sau o perenitate virtuală care să asigure conceptul, regenerarea corespunzătoare succesiunii viitoare a curentelor arhitecturale și capacități teoretizante și de cercetare științifică.

Se pare că în momentul de față, concurența reformei învățământului în curs (cu importanța acordată competențelor dobândite) cu impactul crizei economice (care întodeauna afectează domeniul construcțiilor și ascute concurența din acesta) privilegiază prima atitudine.

În mai 2010 a fost organizată la București o expoziție intitulată FORMAȚIA DE ARHITECT – Profesie recunoscută și reglementată european care își propunea să demonstreze capacitățile învățământului românesc de specialitate de a asigura studenților dobândirea în procesul de învățământ a unor competențe profesionale competitive, o interfață între școală și proiectarea propriu-zisă (ținând cont că școala este doar o etapă în formarea profesională a unui arhitect) și implicit să răspundă și exigențelor din acest moment ale finanțatorului – Statul. Aceste preocupări sunt însă cu mult anterioare și faptul că proiectele din acest volum au fost elaborate cu ani în urmă constituie o dovadă.

Pornindu-se de la recomandările Directivei 36/2005 a Comisiei Europene pentru recunoașterea calificărilor profesionale pentru învățământ de calitate și de înaltă performanță, din actualul moment, au fost analizate și supuse dezbaterii la București intenții și direcții care se regăsesc în abordarea din cadrul Disciplinei Sinteze de proiectare din anul IV a FAU-UTCN:

  • Bază pe asimilarea progresivă a abilităților profesionale pe parcursul studiilor și a dobândirii competențelor pentru practica în domeniu;
  • O creștere logic-progresivă a complexității problematicii de studiu;
  • Dimensiunea interdisciplinară – ca factor determinant în structurarea curriculei programelor de studii;
  • Reevaluarea și reconsiderarea formației arhitectului în activitatea de proiectare (abilități formative și performanțe profesionale);
  • Eficientizarea practicii profesionale.

Să nu uităm că în anul IV studenții completează Sintezele de proiectare cu Proiecte de specialitate (Urbanism, Mobilier și Decorațiuni, Structuri, Instalații) iar Fișa disciplinei prevede:

Competenţe dobândite

  1. Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască):
    • Să cunoască elementele proiectării;
    • Să cunoască programele de arhitectură social-culturale;
    • Să coreleze specialităţile în cadrul proiectului;
    • Să sintetizeze condiţiile necesare desfăşurării eficiente proiectării de obiect.
  2. Abilităţi dobândite: (Ce ştie să facă) - După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili:
    • să elaboreze proiecte cu complexitate sporită;
    • să selecteze variantele optime;
    • să proiecteze într-un context urban, istoric şi cultural;
    • să coordoneze specialităţile din cadrul unui obiect de arhitectură;
    • să se încadreze într-un colectiv de proiectare şi să-şi însuşească mecanismele de funcţionare şi eventual coordonare a acestuia.

SCOPURI/ AIMS: Pregatirea viitorului architect pentru programe complexe si asumarea rolurilor de sef proiect sau lider al echipei de proiectare.

OBIECTIVE/ OBJECTIVES: Parcurgerea unor programe cat mai diverse, in general de dotari, si in contexte cat mai apropiate de cele reale in scopul pregatirii studentilor din anii terminali pentru asumarea responsabilitatilor.