Turism

Turismul cultural evreiesc

Mircea MOLDOVAN

Încă de la porțile aeriene sau terestre de intrare în Cehia ești întâmpinat cu ghiduri turistice, videocasete, cd-uri, dvd-uri sau pliante cu Paga evreiasca (sinagogi, vechiul cimitir unde poate întâlnești Golemul ș.a.). În Polonia, Cracovia se află sub semnul iudaismului (de la monumentele religioase și până la gastronomie și cafenelele în care te aștepți sa vezi plutind Scripcarul de pe acoperiș) iar circuitul lagărelor este copleșitor. În Ungaria se află cele mai apropiate de noi exemple de reabilitări și conversii ale clădirilor de patrimoniu iar în Budapesta zona dezvoltată în istorie de evrei oferă înclusiv liturghii în maniera neologă. În toată lumea, se dezvoltă, pe lângă centrele evreiești, un nou program arhitectural – muzee ale Holocaustului iar în alte orașe precum Chicago muzeul evreiesc incită la participare, retrăire a timpurilor și a îndeletnicirilor tradiționale prin interacțiune și workshopuri.

Este o caracteristică a vremurilor postmoderne în care arhitectura (în filiația butadei „o imagine = o mie de cuvinte”) devine o resursă și se produc mari migrații turistice cu motivații culturale. Față de abrutizarea prin muncă de la începuturile Erei Industriale, Postindustrialul reduce programatic timpul de muncă și expandează timpul liber care nu mai poate fi valorificat superior și recuperator decât prin loisir. Sporirea duratei de viață a populației aduce un alt aport de călători dintre cei care și-au încheiat activitatea și doresc să se bucure activ de perioada de pensie/retragere. Oamenii realizați încep să-și caute „rădăcinile” și să-și întărească legăturile de familie pornind cu generațiile tinere în adevărate pelerinaje spre locurile de unde au plecat strămoșii. Prosperă forurile genealogice și experții în domeniu, care reconstituie respectivul arbore și locațiile prin care și-a extins ramurile. De aici marile migrații de turism cultural ale vremurilor noastre, aducerea în prim plan a arhitecturii ca și ”carte a omenirii” și reimplantarea unor imagini urbane și configurații arhitecturale la întoarcerea acasă.

Turismul cultural evreiesc — Mircea MOLDOVAN

Trasee turistice

Traseu turistic Oradea

Studiu de caz: Oradea, O Florență evreiască la granița dintre secolele XIX şi XX

Ca studiu de caz, putem analiza Oradea, modul în care evenimentele petrecute în Țările Române în secolul XIX și prima jumătate a secolului XX l-au incitat pe Carol Iancu să le consacre o manifestare științifică prestigioasă sub semnul binomului “permanență și ruptură” (continuitatea care asigură perenitatea poporului ales și schimbările care frizează ruptura/finalizarea luptei îndelungate pentru emancipare și tragedia finalizată în Shoah). Cea mai bună sursă pentru Oradea rămân cercetările doamnei Tereza Mozes (MOZES, Tereza, Evreii din Oradea, Editura Hasefer, București, 1997) și campaniile de relevee și fotografiere efectuate de studenții noștri pe parcursul mai multor ani.

La Oradea emanciparea va ilustra această accepțiune, arhitectura ca și carte a popoarelor și modalitate de apropriere a unui teritoriu care se întâlnește cu poporul evreu, privat de un stat și metaforic obligat să se bată “într-un picior”- religia ca unic sprijin, să construiască în stilul popoarelor înconjurătoare, să suporte alienarea (începând cu cea față de pământ) prin tot soiul de interdicții.

Studiu de caz: Oradea, O Florență evreiască la granița dintre secolele XIX şi XX

Imobile Oradea

Nume (An)	Imagine	Adresa	Longitudine Latitudine
Casa Adorján I (1903)		Str. Patrioților nr. 6 colț cu str. Moscovei nr. 4	21.931194 47.057804
Casa Adorján II (1904-1905)		Str. Patrioților nr. 4	21.930968 47.057563
Casa Darvas – La Roche(1910-1911)		Str. Vulcan Iosif 11	21.932701 47.055991
Palatul Apollo (1912-1914)		Str. Republicii 12-12A colț cu Str. Mihai Eminescu nr. 1	21.934818 47.058759
Palatul Füchsl (1902-1903)		Str.Independenței, colț cu Piața 1 Decembrie	21.933205 47.054281
Palatul Moskovits I (1904-1905)		Parcul Traian nr. 2	21.934927 47.058688
Palatul Moskovits II (1910-1911)		Piața Unirii	21.929069 47.054069
Palatul Stern (1904-1905)		Str. Republicii 10–10A	21.934724 47.058772
Palatul Ullmann (1913)		Str. Mihai Viteazu nr. 2	21.933259 47.054226
Palatul Vulturul Negru (1907-1909)		Piaţa Unirii 2-4. și str. Independenței 1. și str. V. Alecsandri 8	21.929574 47.054913

Sinagogi Oradea

Nume (An)	Imagine	Adresa	Longitudine Latitudine
Sinagoga Sion 1877		str. Independenței 22, Oradea, Bihor	21.93440676 47.05418680
Sinagoga Mare Ortodoxă (Hevra Sas) 1890		str. Mihai Viteazu 6, Oradea, Bihor	21.93220735 47.05238129
Sinagoga Moskovits sec. XX		str. Crinului 2, Oradea, Bihor	21.93423510 47.05133597
Sinagoga Ortodoxă 1926		str. Primăriei 26, Oradea, Bihor	21.92294836 47.05673779
Sinagoga Ortodoxă 1908		str. Mihai Viteazu 4, Oradea, Bihor	21.93200350 47.05181843
Sinagoga 1924		str. Tudor Vladimirescu 18, Oradea, Bihor	21.91982627 47.06031191

Traseu turistic Marcel Iancu

Marcel Iancu — Reper al unei epoci

Importanța menționării lui Marcel Iancu în cadrul reperelor culturale românești din perioada interbelică și chiar din secolul XX depășește actul reverențios al aducerii-aminte pentru a trece în domeniul patrimonial ce necesită, în continuare, o atenție deosebită. Într-adevăr, cel mai mare pericol cu care patrimoniul cultural românesc se confruntă nu este atât fragilitatea materială și precaritatea prezervării cât lipsa popularizării și, mai mult, a unei educații în sensul înțelegerii și respectării valorilor. Mediul construit reprezintă un indicator social și cultural de primă importanță iar contribuția arhitectului Marcel Iancu în acest domeniu este cu atât mai valoroasă cu cât este considerat principalul personaj în transmiterea valorilor modernismului în arhitectura de la noi. Un traseu turistic care să cuprindă principalele creații ale arhitectului din București reprezintă o întoarcere în timp într-o epocă marcată de schimbări profunde în cultura și civilizația românească și, mai mult, europeană și o privire introspectivă înspre un tip de atitudine față de creația arhitecturală și artistică.

Născut la 24 mai 1895 la București, Marcel Iancu va ajunge la Zurich în 1915 pentru a studia arhitectura. Aici, împreună cu Tristan Tzara, Hugo Ball și Jean Arp fondează mișcarea de avangardă Dada, la Cabaretul Voltaire. O dată întors în România va fonda, împreună cu fratele său, Biroul de Studii Moderne, un birou de proiectare prin intermediul căruia va căuta să pună în practică ideile moderniste cu care intrase în contact în Occident. Chiar dacă publicul va privi la început cu reticență construcțiile construite după noul stil, în scurt timp modernismul va fi adoptat pe scară largă în proiectarea noilor imobile bucureștene.

Marcel Iancu — Reper al unei epoci

Imobile Marcel Iancu

Nume (An)	Imagine	Adresa	Longitudine Latitudine
Imobilul Herman Iancu Ianuarie 1926 — autorizația de construcție		Strada Trinității nr.33 (actuala Dr. Maximilian Popper nr. 55), București	26.121790 44.426808
Vila Jean Fuchs Iulie 1927 — autorizația de construcție		Strada Negustori nr.33, București	26.112498 44.435327
Vila Maria Lambru Iulie 1928 — autorizația de construcție, este finalizată în 1929		Strada Popa Savu nr.5, București	26.084944 44.460290
Casa “Poldi Chapier” Aug. 1929 — autorizarea proiectului de construcție		Intrarea General Ipătescu nr. 4	26.117455 44.440247
Vila Florica Cihăescu construcția este finalizată în 1929		Șoseaua Kiseleff nr.49, București	26.078933 44.465221
Vila Paul Iluță și laboratorul 1931 — vila, 1935 — laboratorul		Strada Olari nr.23, București	26.117868 44.439261
Imobilul Clara Iancu Mai 1931 — autorizația de construcție		Strada Caimatei nr.20, București	26.108652 44.436307
Vila Paul Wexler Iunie 1931 — autorizația de construcție		Strada Grigore Mora nr.36, București	26.087758 44.464124
Vila Jean Juster Septembrie 1931 — autorizația de construcție		Strada Silvestru nr.51 (75), București	26.115835 44.443305
Imobil Jacques Costin Februarie 1933 — autorizația de construcție a proiectului		Strada Paleologu nr. 5	26.111262 44.435308
Imobilul Solly Gold Martie 1934 — autorizația de construcție		Bulevardul Domniței nr.34 (actual Hristo Botev nr. 38), București	26.108727 44.432807
Imobil Frida Cohen Mai 1935 — autorizația de construcție		Strada Stelea Spătaru nr. 17, București	26.107013 44.431898
Imobil Alexandrescu Mai 1935 — autorizația de construcție a proiectului		Strada Traian	26.120478 44.441130
Imobilul Poldi Chapier Iulie 1935 — autorizația de construcție		Strada Dimitrie Onciul nr.16A, București	26.119982 44.441063
Imobil Bazaltin Mai 1935 — autorizația de construcție a proiectului		Strada Ștefan Luchian nr. 3	26.087715 44.465976
Imobil Strada Luchian Probabil 1935		Strada Ștefan Luchian nr. 3	26.112404 44.436593
Vila Hermina Hassner Martie 1937 — autorizația de construcție		Parcul Jianu, parcela 18-19 (strada Pictor Iscovescu nr.32), București	26.089402 44.466221
Imobilul David Haimovici Aprilie 1937 — autorizația de construcție		Strada Olteni nr. 12, București	26.110111 44.428836
Vila Emil Pătrașcu Iulie 1937 — autorizația de construcție		Parcul Jianu, strada V, parcela 6 (strada Pictor Ion Negulici nr.19), București	26.089611 44.466682

Traseu turistic Sinagogi București

Așezăminte de cult evreiești din București

Pentru turistul avizat, Bucureștiul continuă să ofere numeroase atracții culturale și istorice, mărturii ale unor timpuri apuse. Intervențiile de ordin urbanistic din perioada comunistă au afectat multe zone istorice centrale, schimbând denumiri și chiar trama stradală. Din păcate, căderea regimului comunist nu a adus cu sine o schimbare importantă de atitudine în ceea ce privește patrimoniul arhitectural, acesta fiind afectat pe de o parte de lipsa de fonduri pentru conservare și restaurare și, pe de altă parte, de presiunea economică ce a determinat dezvoltări imobiliare improprii în aceste zone istorice. Cu toate acestea, o parte a patrimoniului arhitectural evreiesc continuă să dăinuie, atenția asupra acestuia crescând în ultimii ani, o dată cu conștientizarea valorii acestui patrimoniu.

Așezăminte de cult evreiești din București

Temple și sinagogi existente în București administrate de FCEMR

Nume (An)	Imagine	Adresa	Longitudine Latitudine
Templu Unirea Sfântă 1836		str. Mămulari 3	26.10791400 44.42842400
Templul Hevrah Amuna 1926		str. Vasile Toneanu 48	26.12788600 44.42045100
Sinagoga Esua Tova 1827		str. Tache Ionescu 9	26.09746337 44.44429878
Sinagoga Mare 1846		str. Vasile Adamache 11	26.10861100 44.42958900
Templu Coral 1866		str. Sf. Vineri 9-11	26.10840800 44.42945700
Sinagoga Bet Hamidras 1812		str. Mosilor 76	26.10632700 44.43199400
Sinagoga Ajutorul 1932		Str. Barseanu Andrei 6	26.125203 44.424862
Capela Cimitirului Evreiesc (f. Sefard) 1865		Soseaua Giurgiului	26.096669 44.402844
Capela Cimitirului Filantropia (f. Israelit) 1908		Bd. Mihalache Ion 89-91 (f. 1 Mai)	26.073622 44.458811

Temple și sinagogi existente desacrate neadministrate de FCEMR

Alte trasee turistice

• Traseu turistic spre Moldova (.pdf)
• Traseu turistic spre Oltenia (.pdf)
• Sinagogi în Transilvania itinerar 8-10 zile (.pdf)
• Sinagogi în Transilvania itinerare de 2-3 zile (.pdf)

Harta principalelor trasee de legătură între obiectivele din Transilvania cu kilometrajul aferent

(Nota: Pe DVD există harta principalelor trasee de legătură între obiectivele din celelalte provincii istorice.)

Harta diversității evreiești din România